Versatile Blog award
12 Mai 2012 Scrie un comentariu
in ioana...
Tocmai verificam blogroll-ul sa va ce s-a mai intamplat zilele acestea pentru ca, trebuie sa recunosc, am fost cam absenta. Job-ul imi solicita tot timpul, energia si atentia iar treaba asta incepe sa ma cam enerveze. Sper ca toata nebunia asta sa termine cat mai repede .
Am fost placut surprinsa sa observ ca Mihaela s-a gandit la mine si mi-a oferit acest premiu asa ca trebuie sa va spun 7 lucruri despre mine
1.Am creat acest blog in decembrie 2009, insa numai in acest an m-am apucat de treaba serios
2.Ador cafeaua… fara ea nu functionez
3.Imi place sa imi petrec timpul in natura, primavara
4.Vara trecuta am descoperit ca sportul poate fi placut chiar si pentru mine, asa ca alaturi de prietenul meu ador sa joc tenis in parcul de langa casa
5.Mi-ar fi placut sa ma nasc si sa traiesc undeva prin anii 1800, printre regi si regine
6. Cred in horoscop si sunt o Leoaica veritabila, asa cum scrie ”la carte”
7. Muzica clasica ma linisteste atunci cand nimeni nu reuseste
La randul meu, trebuie sa ofer acest premiu mai departe, insa nu ma pot hotari. Incerc de vreo 10 minute sa scriu lista asta si e groaznic de greu pentru ca toate fetele merita acest premiu. Asa ca il ofer tuturor bloggeritelor care doresc sa il preia.
Imi place!
29 Mar 2012 Scrie un comentariu
in ioana...
Ziua de astazi este una mohorata pentru mine… si la propriu si la figurat.
E frig, e trist…
Innourat …
Ingandurat…
Cum insa ziua asta pare atat de lunga, m-am gandit ca imi trebuie neaparat ceva frumos care sa ma insenineze putin…
Asa ca astazi imi place:
Caut acum niste incaltari dragute pe care sa le asortez.
Any ideas?
Week-end de primavara
19 Mar 2012 Scrie un comentariu
in ioana... Etichete:fasole mung, germeni grau, paradisul verde, primavara, raw food
Week-end-ul asta am fost o rasfatata! Primavara s-a aratat si la noi in sfarsit iar asta mi-a dat o stare de bine. Zilele astea am citit, am gatit chestii sanatoase, m-am plimbat putin si am facut multe cumparaturi faine.
Vineri, dupa serviciu, am facut o plimbare cu prietenul meu prin centrul vechi al orasului. Am descoperit in spatele hotelului Aro, pe str. Sf. Ioan, o minunatie de magazin – Paradisul Verde.
Pentru ca de o saptamana incepusem o cura de detoxifiere cu gel de aloe, am fost atenti si la alimentatie, asa ca am incercat sa mancam cat mai sanatos posibil.Cum salatele sunt nelipsite din mesele noastre, am hotarat sa incercam ceva nou. Asa ca am cumparat grau si fasole mung pentru germinat. Germenii arata deja yummyyyy si de-abia astept sa ii combin la o salata.
Am mai cumparat alge noori, orez integral, paste din faina integrala ( eu fiind un mare fan al pastelor), sare de mare, curmale, ciocolata elvetiana cu multa cacao si bourbon si doua siropuri naturale- menta si afine.
Magazinul ne-a incantat foarte mult pe amandoi, oferta este foarte variata iar preturile foarte accesibile ( cel putin fata de alte magazine pe care le stiu eu). Au si varianta online http://www.paradisulverde.com/, si stand-uri in marile centre comerciale, insa acolo preturile sunt mult mai mari.
Au chiar si o sectiune dedicata cartilor, accesorii pentru ceai ( am vazut cateva canute si ceainicuri care au intrat deja pe wish-list-ul meu), si alte chestii care se folosesc in special la pregatirea mancarurilor raw pe care inca nu am avut rabdarea sa le studiez, dar promit ca recuperez, mai ales ca dieta asta adoptata imi place foarte mult si imi da o stare de bine general.
Aaaaaa, si cea mai importanta achizitie din acest week-end: un blender absolut minunat. Am pregatit zilele astea niste sucuri foarte foarte bune, dar suntem inca la faza de experiment al aromelor si combinatiilor.
Asadar, am incheiat o saptamana si am inceput alta la fel de frumos.Soarele straluceste sus pe cer iar eu zambesc cu gura pana la urechi, ceea ce va doresc si voua pentru intrega saptamana.
La multi ani tuturor femeilor!
08 Mar 2012 Scrie un comentariu
in de prin lume adunate..., ioana...
Astazi vreau doar sa spun tuturor femeilor La Multi Ani!
Pentru ca meritati! Pentru existati!
*** Ziua Femeii se sarbatoreste inca de pe vremea grecilor antici, cand o celebrau pe Rhea, mama tuturor zeilor. De-a lungul timpului, diferite popoare au adoptat aceasta sarbatoare a femeii.
Sarbatorirrea femeii la nivel international a fost reglementata dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, in cadrul Adunarii Generale ONU. Anul 1975 a fost declarat Anul International al Femeilor, iar ziua de 8 martie Ziua Internationala a Femeii. Perioada 1976-1985 a fost declarata Deceniul ONU pentru Conditia Femeii.
Poporul roman sarbatoreste pe 8 martie atat Ziua Internationala a Femeii cat si Ziua Mamei.
Valori uitate…
07 Apr 2010 Scrie un comentariu
in ioana... Etichete:florin piersic, lucruri simple, spiridon popescu
Imi plac lucrurile simple… Imi plac oamenii care transmit emotii infinite… Imi plac povestile care ma fac sa visez… Imi plac culorile vii… sunetele… lumina… teatrul… poezia… imi plac lucrurile simple chiar daca aproape intotdeauna incerc sa le complic…
Am fost invatata sa apreciez tot ceea ce ma inconjoara…
Uneori am uitat sa privesc atent in jurul meu si mi-am purtat pasii nepasatori pe drumul ce mi se asternea in fata…Mare greseala!
Alteori am descoperit lucrurile acelea simple, care imi aduc bucurii marunte dar nepretuite zi de zi…
Asa cum intr-o zi l-am descoprit pe Florin Piersic si pe Spiridon Popescu…
Sa va mai spun ca m-au vrajit definitiv si iremediabil e de prisos…
Sursa: youtube, autor: cerboaicaiubita
Sa ne traiti, MAESTRE!!!
Acasa… (III)
03 Mar 2010 Scrie un comentariu
in ioana... Etichete:acasa, brasov, el, eu
Cat de des se poate intampla sa ne intoarcem cu adevarat acasa? Acasa… acolo de unde au plecat cei ce ne-au dat viata, cei care ne-au daruit tot ceea ce avem si purtam astazi mandri…
Am fugit, m-am incapatanat sa plec departe; sa nu vad, sa nu aud… dar viata mi-a purtat pasii, nebanuit, acasa…
” Chemarea strabunilor ” ? Nu cred in asa ceva desi, nu de putine ori, in ciuda eforturilor mele, in viata mea s-au intamplat lucruri pe care nu mi le doream… Cine stie…? poate ca exista si destin, pana la urma.
In Brasov am ajuns impotriva vointei mele, trista, cu lacrimi in ochi… Astazi… nu regret!!! Pentru ca astazi sunt cu adevarat acasa!!!
Ce ma leaga de Brasov? Totul…
EU, asa cum de mult nu am mai fost…
EL, cel care m-a invatat sa iubesc, cel pe care il voi iubi pentru tot restul vietii mele, indiferent unde ma vor purta pasii…
EI, cei care mi-au fost aproape, cei care mi-au fost aproape, 
cei care mi-au devenit prieteni,
cei pe umarul carora am plans,
cei care mi-au impartasit bucuriile…
Noptile lungi si calde, luna plina si strazile laturalnice…
Plimbarile in miez de noapte…
Banca din parc…
Ma gandesc cu groaza ca ar putea veni o zi cand va trebui sa trec mai departe… sa plec… Ma rog ca ziua aceea sa fie tare departe…!!!
Pentru ca astazi sunt ACASA!!! … astazi ma simt acasa… simt ca apartin acestor locuri!!!
Sursa: Youtube
Author: utubelyrics102
Acasa…(II)
28 Feb 2010 Scrie un comentariu
in ioana... Etichete:acasa, nichita, oras, ploiesti
“Acasa” …
Iunie… Astazi, acasa nu mai e acasa… Incepand de azi descopar Ploiestiul.
De Ploiesti nu mai mai leaga istoria… nici macar nu stiu prea multe despre istoria Ploiestiului.
De “marele oras” ma leaga altceva… de “marele oras” ma leaga viata…
Ploiestiul e orasul care m-a crescut, acel “acasa” ( e adevarat, doar pentru cativa ani) care m-a primit cu bratele deschise si care inca imi mai plange plecarea atat de rapida.
De Ploiesti ma leaga viata… primul sentiment de libertate, primul sarut, prima noapte de dragoste, primii pasi catre realitate….
De Ploiesti ma leaga oameni de valoare, oameni pe care as vrea sa ii am aproape toata viata…
Nichita… care mi-a calauzit pasii timp de 4 ani.
A durat prea putin, iar azi ma intorc intr-un oras caruia am apartinut candva, caruia ii spuneam mandra “acasa”, dar care azi imi pare atat de strain…
Azi ma intorc intr-un Ploiesti care inca ma mai vrea, ma striga… dar, astazi, ” acasa” e atat de departe…
Acasa…(I)
26 Feb 2010 Scrie un comentariu
in ioana... Etichete:acasa, cantacuzino, Filipescu, ioana rosu. filipestii de padure, istorie, strabuni
Astazi, gandurile mi-au zburat departe… si parea ca nimic nu le mai prinde din urma. Intr-un final, au revenit … acasa…
Astazi… ma intreb ce inseamna acasa… pentru mine, pentru voi, pentru noi…
Pentru mine…
Sa insemne oare ” acasa” dulcele targ al ” Filipestilor”…? Sau acea veche ” capitala a aurului negru”, acel Ploiesti inca plin de mistere…? Sau poate ” orasul de poveste” de la poalele Tampei…? Sa fie ” acasa” locul unde am facut primi pasi, locul unde am crescut sau locul care m-a crescut?
Astazi… “acasa” e inca departe…
M-am nascut pe vechiile domenii ale familiei Cantacuzino… locuri incarcate de istorie si istorii…
Dupa spusele batranilor satului, in vremurile de demult, paduri uriase de gorun se intindeau pana departe in munti, toate sub proprietatea familiei Filipescu.
Pe la inceputul secolului al XVI-lea, boierul Titi Filipescu incepe exploatarea acestei paduri ( lemnul fiind unul dintre produsele ce se exportau), cu lucratori din toata tara, dar mai ales romani refugiati din Ardeal.
Locuintele satului Filipestii de Padure sunt mai noi, fiind intemeiate de refugiati, chiar pe locul unde se afla in prezent vatra satului. Primele familii care au format aceasta asezare: Brasov ( veniti de la Brasov), Bodea ( veniti de la Bod), Zotescu, Caragiouiu, s.a. Acte vechi, privitoare la infiintarea comunei lipsesc. ( se crede ca dateaza de pe la 1528).
In 1632, postelnicul Constantin Cantacuzino a cumparat mosia lui Filipescu.
” Aga Matei, a murit curand, dupa ce a domnit fratele lui Serban voievod, in 1679. Fiind tanar, n-a apucat a intra in sfaturile si corespondintile ce fratele sau le incepuse cu stapanitorii crestini ai Europei si de aceea, dar nu este alt a povesti despre viata lui, pentru ca el ca un tanar ce era, sa spanzure de urmarile si de povatuirile fratillor lui cei mai mari: intaiu de Draghici Spataru, apoi de Serban voievod, intr-a carui Domnie a murit. Toma, fiul numitului Matei, in domnia lui Constantin Brancoveanu voievod, dupa ce a murit unchiul sau Iordache Cantacuzino, ce era spatar, l-a facut pe el spatar. Toma, era om vesel, traia desfatat, se vede si dupa locuinta lui. Casele lui din Filipestii de Padure si Bucuresti, erau mai mari si mai desfatate decat casele celorlalti cantacuzini. ” ( Nicolae Iorga, 1902)
De acum inainte, istoria Filipestilor devine una si aceeasi cu istoria Cantacuzinilor. Au lasat in urma lor o bucatica de istorie pe care noi nu am stiut cum sa o conservam. N-am stiut sa o trecem mai departe… si, din pacate, n-am stiut sa profitam…
Uitarea, timpul, degradarea au sters treptat urmele strabunilor nostri… strabunilor mei…iar ” acasa” a devenit doar un apelativ al locului de bastina, nicidecum sentimentul ca apartii unui loc, unei istorii…
Astazi, atat a mai ramas…
In umbra acestor oameni m-am nascut si am crescut… Pe aceste meleaguri, sub apasarea acestor istorii am facut primii pasi, am spus prima data ” mama”, “tata”… Aici am invatat prima rugaciune, aici m-am jucat cu papusile, aici am pasit prima data intr-o sala de clasa, aici am facut cinste sau mi-am suparat pentru prima data dascalii… Mi-am facut prieteni si mi-am ridicat pentru prima data capul catre Soare… am privit in zare…
“Acasa…”








